Umblând în lumină.

 

 

Fiind Real #2

Studiu din 1 Ioan – „Umblând în lumină.”

1 Ioan 1:5-10 – „Acesta de fapt este mesajul pe care l-am auzit de la el și pe care vi-l relatăm, că Dumnezeu este lumină și în el nu este deloc întuneric.

6- Dacă spunem că avem părtășie cu el și umblăm în întuneric, mințim și nu împlinim adevărul;

7- Dar dacă umblăm în lumină, așa cum el este în lumină, avem părtășie unii cu alții și sângele lui Isus Cristos, Fiul său, ne curăță de tot păcatul.

8- Dacă spunem că nu avem păcat, ne înșelăm pe noi înșine și adevărul nu este în noi.

9- Dacă ne mărturisim păcatele, el este credincios și drept să ne ierte păcatele și să ne curețe de toată nedreptatea.

10- Dacă spunem că nu am păcătuit, îl facem mincinos și cuvântul lui nu este în noi.”

Introducere. Ioan scria pentru a combate erezia din biserică. Erezia cunoscută sub numele de gnosticism se răspândea din plin! Ioan este un om în vârstă în timp ce scrie această scrisoare. Probabil că are părtășie cu creștinii din Efes. Fără îndoială că scrisoarea pe care o scrie reflectă situația din bisericile de acolo. Dar această scrisoare nu este adresată nimănui. Este o scrisoare neobișnuită. Nu există cuvinte de introducere, nici un anume salut. Este pentru creștinii de pretutindeni.

Ioan, scrie cu scopul de a combate gnosticismul din cadrul bisericii.

Un agnostic este cineva care nu știe. Gnostic este cineva care spune că le știe pe toate!

Gnosticii credeau că toată materia era rea și, prin urmare, orice lucru fizic era rău și, prin urmare, ceea ce făceau ei de fapt era să nege umanitatea lui Isus Cristos.

Ioan a scris evanghelia după Ioan, pentru a sublinia divinitatea lui Isus Cristos.

Ioan a scris epistola 1 Ioan, pentru a sublinia umanitatea lui Isus Cristos.

Trebuie să le ții pe amândouă în echilibru!

De-a lungul secolelor, războaiele au făcut ravagii și controversele au apărut în biserică. Pentru că unii au negat dumnezeirea lui Cristos, iar alții au negat umanitatea lui Cristos.

Ioan își scrie evanghelia pentru a-i combate pe cei care neagă dumnezeirea lui Cristos. Iar epistola o scrie pentru a-i combate pe cei care neagă umanitatea lui Cristos.

Vreau să încep prin a pune 3 întrebări:

1.              Poate un creștin să păcătuiască?

Biblia ne spune că toți creștinii păcătuiesc! Biblia spune că există un singur om care a trăit vreodată și nu a păcătuit niciodată. Acesta a fost Domnul Isus Cristos!

Frate, pe măsură ce studiem viețile oamenilor lui Dumnezeu și cuvântul lui Dumnezeu, descoperim că uneori creștinii păcătuiesc!

David a fost un om după inima lui Dumnezeu și totuși David a comis păcate și a adus ocară, tragedie și suferință în viețile altora.

Moise a fost un mare conducător și în multe privințe a fost un om al lui Dumnezeu extraordinar, dar a păcătuit și a pierdut o călătorie în țara promisă.

Simon Petru a fost un om care a predicat în ziua Cincizecimii și 3.000 de suflete au fost salvate! A fost unul dintre ucenicii intimi ai Domnului și totuși Simon L-a negat pe Domnul Isus și ce blesteme i-au ieșit din gură.

Vedeți, sfinții păcătoși nu sunt menționați în Biblie pentru a ne descuraja. Sfinții păcătoși sunt menționați în Biblie pentru a ne avertiza.

Ilustrație - o membră a bisericii a venit odată mânioasă la pastorul său și a spus: „De ce continui să ne predici nouă, creștinilor, despre păcat? La urma urmei, păcatul din viața unui creștin este diferit de păcatul din viața unei persoane pierdute nu-i așa?”

„Da,” răspunse pastorul! „Este diferit, este mult mai rău!”

Frate, nu numai că Biblia ne spune că creștinii păcătuiesc, ci și experiența ne spune că creștinii păcătuiesc. Există vreun creștin care citește aceste rânduri și care nu a păcătuit niciodată? Nici măcar unul!

Așadar, prima întrebare este: Poate un creștin să păcătuiască?

            A doua Întrebare:

2.              Poate un creștin să păcătuiască și să-și piardă salvarea?

Cred că Biblia dă un nu! La această întrebare! Există oameni care cred că atunci când un creștin păcătuiește își pierde salvarea. Și totuși, Cuvântul lui Dumnezeu ne amintește că, o dată în Cristos, în Cristos pentru veșnicie, nimic din iubirea lui nu se poate mântui!

Poate un creștin să păcătuiască și să-și piardă salvarea? Nu!

A 3-a întrebare:

3.              Când un creștin păcătuiește, ce face, ce poate face și ce ar trebui să facă?

Ioan este preocupat de această întrebare. Așa că el scrie acest pasaj.

A.              Amintiți-vă că salvarea în Biblie, în N. T., ne este dată la 3 timpuri diferite:

1.              Există un aspect trecut, prezent și viitor al salvării:

a.              Am fost salvat de plata păcatului - prin moartea lui Isus pe cruce.

b.              Sunt salvat de puterea păcatului - prin viața lui Cristos pe tron.

c.               Într-o zi, voi fi salvat de prezența păcatului - prin venirea lui Cristos în aer.

Acum, în aceste versete pe care le-am citit, Ioan se ocupă de al doilea timp al salvării - problema păcatului în viața credinciosului.

El vorbește despre 2 relații aici, în 1 Ioan: (2 relații cu dumnezeu).

1.              Una este relația de fiu, care are legătură cu apartenența la familia lui Dumnezeu. Ioan spune în evanghelia după Ioan: Ioan 1:12 -  statutul de fiu înseamnă o relație veșnică.

Nu poate fi ruptă niciodată!

2.              Al doilea lucru de care se ocupă Ioan în scrisoarea sa nu este aspectul statutului de fiu, ci aspectul părtășiei.

Toți creștinii au calitatea de fii - sunt în familia lui Dumnezeu. Dar nu toți creștinii se bucură de părtășie. De a primi favoarea și binecuvântarea lui Dumnezeu! Este posibil creștini fiind, ca părtășia sau comuniunea între noi și Dumnezeu să fie ruptă, să umblăm în întuneric în loc să umblăm în lumină.

Și tot spre această temă, trăirea în lumină , ne îndreaptă Ioan mintea și inima în aceste versete.

I.)              Observați revelația care declară părtășia noastră.

1 Ioan 1:5 – „Acesta de fapt este mesajul pe care l-am auzit de la el și pe care vi-l relatăm, că Dumnezeu este lumină și în el nu este deloc întuneric.”

Ioan pune în contrast lumina și întunericul. Dumnezeu este lumină, păcatul este întuneric. Aceasta este baza părtășiei noastre.

Mai târziu, în această epistolă, Ioan face o altă afirmație despre Dumnezeu. El spune: „Dumnezeu este dragoste.” Aceasta este baza stării mele de fiu.

Dumnezeu este lumină - aceasta este baza părtășiei mele.

Pentru că Dumnezeu este iubire, pot deveni un copil al lui Dumnezeu.

Pentru că Dumnezeu este lumină, pot avea părtășie cu Dumnezeu.

Priviți această premisă în mod pozitiv - versetul 5.

Indiferent de unghiul din care o privim, există o afirmare pozitivă - a ceea ce este Dumnezeu.

Ioan nu spune că Dumnezeu are o lumină, ci că „Dumnezeu este lumină!”

Dumnezeu în natura Sa și Dumnezeu în esența Sa, Dumnezeu în ființa Sa este Lumină.

David spune: „Domnul este lumina mea și salvarea mea.”

Pavel, când îi scrie lui Timotei, spune următoarele despre Dumnezeu.

Uitați-vă la 1 Timotei 6:16 – „Cel care singur are nemurirea, locuind în lumina de care nimeni nu se poate apropia, pe care niciun om nu l-a văzut, nici nu îl poate vedea: lui fie onoare și putere veșnică! Amin.”

Acum, când Ioan spune: „Dumnezeu este lumină...” El are în vedere mai multe lucruri:

1.              Mai întâi, El vorbește fizic despre gloria lui Dumnezeu.

Când Dumnezeu intră în scenă,  se face lumină. În Geneza 1, Dumnezeu a spus: „Să fie lumină!” Ni se spune că întunericul era pe suprafața adâncului. Apoi Dumnezeu a spus: „Să fie lumină!” De fiecare dată când Dumnezeu intră în scenă, se face lumină! Amintiți-vă, când Dumnezeu îi călăuzea pe copiii lui Israel spre țara promisă, kilometru după kilometru prin deșert - Domnul mergea înaintea lor ziua, iar noaptea mergea cu focul înaintea lor! Pentru a le da lumină! Atunci când norul a coborât în cortul întâlnirii, pe scaunul milei. Același lucru se poate spune și despre templu. Lumina era un semn, era o amintire că Dumnezeu era în prezența lor! De fiecare dată când Dumnezeu apare sau intră în scenă, există lumină!  Lumina reprezintă gloria lui Dumnezeu! El vorbește fizic despre gloria lui Dumnezeu.

2.              În al doilea rând, El vorbește din punct de vedere intelectual despre cunoașterea lui Dumnezeu.

Biblia spune: „Dumnezeu are toată știința. Dumnezeu știe totul. Elihu, spune:

„Cel care este perfect în cunoaștere este cu Tine.” Nu există nimic care Dumnezeu să nu poată cunoaște. Pentru că Dumnezeu este omniscient, Dumnezeu este atotștiutor.

Deci, când Ioan spune: „Dumnezeu este lumină...”

·               Vorbește despre gloria lui Dumnezeu

·               El vorbește despre cunoaștere.

3.              Din punct de vedere moral, El vorbește despre sfințenia lui Dumnezeu.

Aceasta este referința principală aici. Ioan face o afirmație despre caracterul lui Dumnezeu. El spune: Dumnezeu este absolut Sfânt. Dumnezeu nu face nimic care să fie greșit.

A.              Priviți în mod pozitiv la această premisă de bază.

B.              Dar priviți această premisă de bază și în mod negativ. Observați: „...în El nu este întuneric deloc.”

1.              Nu există pete în caracterul lui Dumnezeu.

2.              Nu există imperfecțiune în Dumnezeu.

3.              În ființa lui Dumnezeu nu există nici un cusur.

4.              Nu există nicio umbră de suspiciune.

Biblia îl numește pe Dumnezeu Tatăl Luminilor. Remarcați, nici o variabilitate. Asta înseamnă că Dumnezeu nu se schimbă. „Nici umbră de întoarcere...”

Este important să aveți concepția corectă despre caracterul lui Dumnezeu. Concepția ta despre Dumnezeu va determina viața pe care o vei trăi! Dacă ai o concepție scăzută, vei trăi o viață scăzută. Dacă ai o concepție înaltă despre Dumnezeu, vei trăi o viață înaltă și nobilă.

Vă amintiți, cum Ezra a intrat în prezența lui Dumnezeu. Ezra 9:15: „DOAMNE, Dumnezeul lui Israel, Tu ești drept.”

Când Isaia a avut o privire asupra maiestății și sfințeniei lui Dumnezeu și a slavei lui Dumnezeu. L-a auzit pe Serafim strigând: „Sfânt! sfânt! sfânt! este DOMNUL oștirilor...”

Apreciem cu adevărat sfințenia lui Dumnezeu?

Când venim la Domnul în închinare, venim noi cu o inimă plină de reverență și uimire?

Deci, baza părtășiei noastre este că „...Dumnezeu este lumină și că în El nu există întuneric deloc.”

I.)              Există revelația care declară părtășia noastră.

II.)            Există regresul care distruge comuniunea noastră.

Când regresăm, ne întoarcem înapoi. Vedeți, atunci când păcătuim, calitatea noastră de fii nu este afectată. Dar când păcătuim, părtășia noastră este afectată.

Când te căsătorești, Biblia spune că uniunea trebuie să fie formată și să nu fie niciodată ruptă. Îți faci jurământul „până când moartea ne va despărți.” Aceasta este uniunea formată. Atunci când aveți certuri sau neînțelegeri, uniunea nu este niciodată afectată, ci comuniunea este afectată.

Ioan spune că, atunci când păcătuim, nu ne este afectată calitatea de Fiu, dar este afectată părtășia noastră. Observați, el folosește această frază de 3 ori: „Dacă spunem...”

·                 Versetul 8, „Dacă spunem...”

·                 Versetul 10, „Dacă spunem...”

Există o problemă cu orice creștin a cărui umbră nu este pe măsura vorbelor sale. A cărui practică nu se ridică la înălțimea profesiei sale.

Ce se întâmplă când un creștin păcătuiește? Și se ascunde:

3 lucruri:

1.              Întrerupe comuniunea

1 Ioan 1:6 – „Dacă spunem că avem părtășie cu el și umblăm în întuneric, mințim și nu împlinim adevărul;”

Ioan nu-și amestecă cuvintele. El spune lucrurilor pe nume. El știe că dacă ne jucăm cu focul, ne vom arde! Te înșeli pe tine însuți dacă trăiești într-o situație compromisă, cu un picior în biserică și unul în lume.

Nu uitați: Ioan a scris această scrisoare pentru a se ocupa de erezia care predomina spre sfârșitul primului secol. Existau învățători falși care abundau. Poate că unii intraseră în biserica din Efes. Cine credea că poți umbla în întuneric spiritual și totuși să ai părtășie cu Dumnezeu.

În anii '60 a avut loc ceea ce se numește „revoluția sexuală” și au spus: „Prostituatele ar putea să-i câștige pe bărbați pentru Cristos, practicându-și meseria.” De fapt, cu ani în urmă, în statele unite, a existat un gangster, iar apoi și-a mărturisit credința în Isus Cristos. Și câteva luni mai târziu, el a spus - acum sunt un gangster creștin!

Iată ce spune Ioan: este imposibil să pretinzi că ai părtășie cu Dumnezeu și să umbli în întuneric. Ioan spune că este imposibil! Este ca și cum cineva ar pretinde că trăiește într-o groapă de cărbuni și că astfel se bronzează. Este o nebunie, este imposibil!

Nu uitați, Ioan nu tratează starea de fiu, ci părtășia.

Statutul de fiu este o chestiune de viață și de moarte, părtășia este o chestiune de lumină și întuneric. Odată ce te-ai născut din punct de vedere fizic, nu mai poți fi niciodată nenăscut. De asemenea, odată ce te-ai născut cu adevărat din nou din Duhul lui Dumnezeu, nu mai poți fi niciodată nenăscut.

Vedeți, atunci când un creștin păcătuiește, el nu cade din starea de fiu, ci el cade din părtășia cu Dumnezeu!

Când copiii tăi greșesc, nu vin la tine și îți spun: „Tată, vrei să mă faci din nou fiul tău?” Nu spun niciodată asta pentru că ei nu au încetat să mai fie copiii tăi. Ei vin la tine și îți spun: „Tati...am greșit, îmi pare rău! Vreau să îndrept lucrurile între noi!” Nu se despart niciodată de starea de fii, ci de părtășie.

Mă întreb dacă păcatul a întrerupt părtășia ta cu Dumnezeu?

Cum pot să știu? Ți-ai pierdut bucuria salvării?

1 Ioan 1:4 – „Și vă scriem acestea ca bucuria voastră să fie deplină.”

Vedeți, când avem părtășie cu Tatăl și când avem părtășie cu Fiul, bucuria noastră este deplină.

Dar păcatul nemărturisit împiedică acest lucru. O perturbă la nivel orizontal - cu frații și surorile noastre în Cristos. O întrerupe la nivel vertical - cu Tatăl nostru din ceruri. Când se întâmplă asta, „bucuria” este întreruptă!

Există un singur lucru care te poate priva de bucuria salvării tale, și acela este păcatul. Există un singur tip de păcat care îți poate răpi bucuria salvării tale și acela este păcatul tău!

Ioan spune că atunci când un creștin păcătuiește și ascunde acest lucru, întrerupe comuniunea.

Observați cel de-al doilea lucru:

2.              Ne înșelăm pe noi înșine.

1 Ioan 1:8 – „Dacă spunem că nu avem păcat, ne înșelăm pe noi înșine și adevărul nu este în noi.”

Există o învățătură care persistă de mulți ani. Se numește: „perfecțiunea fără păcate”, care spune că un creștin poate trece prin tot restul vieții sale fără să comită vreun păcat! Aceasta este o învățătură falsă!

Vezi când Domnul te iartă. El nu te face perfect! El te face doar iertat!

Ilustrație - într-o seară, la o adunare de mărturie, un om stătea în picioare și se lăuda cu perfecțiunea lui fără păcat. Și cum a ajuns la o stare de perfecțiune. Și că nu a mai păcătuit niciodată. Și suna destul de bine. El a continuat să vorbească, dar dintr-o dată o doamnă mică s-a ridicat în spatele adunării, și era soția lui. Și a spus: „Nu uita Ioan, că sunt aici!”

Biblia spune, ,,De aceea aceluia care știe să facă binele și nu îl face, aceasta îi este păcat.”

Nu există doar păcate de comitere, ci și păcate de omitere. Amintiți-vă , să nu ne îngâmfăm de spiritualitatea noastră încât să nu ne dăm seama că există întotdeauna sămânța păcatului care se ascunde undeva în inima noastră. Împotriva acesteia ar trebui să fim mereu vigilenți și în gardă.

Ioan spune că atunci când păcătuim și ne ascundem păcatul întrerupem comuniunea, ne înșelăm pe noi înșine.

3.              Îl dezonorează pe Dumnezeu.

1 Ioan 1:10 – „Dacă spunem că nu am păcătuit, îl facem mincinos și cuvântul lui nu este în noi.”

Ca un creștin să spună că nu a păcătuit, când a păcătuit. Pentru ca un credincios să păcătuiască și să încerce să ascundă acest păcat. Pentru ca un credincios să încerce să raționalizeze acel păcat, să-l justifice – acesta spune că Dumnezeu este mincinos!  

Ați observat cum evoluează păcatul în viața unui creștin.

Versetul 6 - I-a mințit pe alții. Sunt oameni care vin la biserică duminică de duminică și se prefac că totul este în regulă - cântă din toată inima, dau cu generozitate. Se prefac că sunt ceva și de fapt ei trăiesc altceva. Vedeți, în primul rând vă mințiți pe voi înșivă. Apoi îi mințiți pe ceilalți.

Versetul 8 - Te minți pe tine însuți. Încerci să te convingi pe tine însuți că orice ai fi făcut, nu este atât de rău!

Ceea ce Dumnezeu numește curvie, tu numești „a-ți semăna ovăzul sălbatic.”

Ceea ce Dumnezeu numește beție, tu numești distracție.

Ceea ce Dumnezeu numește poftă, tu numești dragoste.

Ceea ce Dumnezeu numește egoism, tu numești a-ți apăra drepturile.

Deci, îi minți pe alții (versetul 6), apoi te minți pe tine însuți (versetul 8). Apoi, în cele din urmă, îl minți pe Dumnezeu (versetul 10). Negi că ai păcătuit în vreun fel!

Este părtășia ta ruptă din cauza păcatului din viața ta?

Ilustrație- ceea ce poate fi păcat al cărnii, poate fi păcat al duhului, amintiți-vă de fiul risipitor, el a fost vinovat de păcatele cărnii.  Fratele său mai mare era vinovat de păcatele duhului de amărăciune.

I.)              Revelația care declară părtășia noastră.

II.)            Regresul care ne distruge părtășia.

III.)          Restaurarea care ne dezvoltă comuniunea.

Când vine vorba de păcat în viața unui creștin. El poate fie să-și mărturisească păcatul, fie să-l ascundă?

1 Ioan 1:9 – „Dacă ne mărturisim păcatele, el este credincios și drept să ne ierte păcatele și să ne curețe de toată nedreptatea.”

Observați cuvântul „mărturisim.” A mărturisi înseamnă a spune același lucru. Noi trebuie să spunem același lucru despre păcat așa cum spune Dumnezeu despre păcat. Înseamnă să fim de partea lui Dumnezeu în privința păcatului. Înseamnă să privim păcatul din punctul de vedere al lui Dumnezeu.

Cum trebuie să ne mărturisim păcatele?

În mod continuu - trebuie să mărturisești păcatul printr-o acțiune continuă. Noi, ca și creștini, nu trebuie să lăsăm păcatele să se acumuleze.

Mărturisirea trebuie să se facă zi de zi, oră de oră, minut de minut, clipă de clipă.

Complet - 1 Ioan 1:9 – „Dacă ne mărturisim păcatele, el este credincios și drept să ne ierte păcatele și să ne curețe de toată nedreptatea.”

Cu încredere - observați că Dumnezeu este credincios. Dumnezeu este drept când Dumnezeu promite să ne ierte. Dumnezeu ne va ierta, pentru că El este credincios și drept. Dreptatea lui Dumnezeu cere ca Dumnezeu să ne ierte păcatele pentru că datoria a fost pe deplin îndeplinită.

Ilustrație - un om a venit la pastorul său chinuit de vina păcatelor sale din trecut. Era un păcat oribil pe care îl comisese. Pastorul l-a întrebat: „L-ai mărturisit Domnului? I-ai spus Domnului despre el?” El a spus: „Pastor, am mărturisit de 1.000 de ori.” Pastorul înțelept a răspuns: „Ar fi trebuit să îl mărturisești o singură dată! Și să-i mulțumești lui Dumnezeu de 1.000 de ori pentru că te-a iertat!”

Nu trebuie să-i spui lui Dumnezeu decât o singură dată despre asta!

Dumnezeu este credincios și drept pentru că vechiul cont a fost rezolvat demult!

Restaurarea începe cu mărturisirea.

Observați pasajul care continuă din nou cu: Dedicarea.

Știi ce înseamnă să „...umblăm în lumină”?

1 Ioan 1:7 – „Dar dacă umblăm în lumină, așa cum el este în lumină, avem părtășie unii cu alții și sângele lui Isus Cristos, Fiul său, ne curăță de tot păcatul.”

Înseamnă să avem scurte dări de seamă între noi și Dumnezeu.

Înseamnă că nu trebuie să permitem ca un nor de păcat să se interpună între noi și Dumnezeu.

Înseamnă că suntem în relații de comunicare cu Tatăl.

Psalmul 119 spune că „Cuvântul lui Dumnezeu este o lampă pentru picioarele mele și o lumină pe calea mea.” Cuvântul lui Dumnezeu este o lumină de căutare a sfințeniei lui Dumnezeu.

Astfel, restaurarea începe cu mărturisirea, continuă cu consacrarea - înseamnă o umblare în lumină și o spălare în sânge.

1 Ioan 1:7 – „Dar dacă umblăm în lumină, așa cum el este în lumină, avem părtășie unii cu alții și sângele lui Isus Cristos, Fiul său, ne curăță de tot păcatul.”

Există o curățire inițială la convertire, dar Dumnezeu vorbește și despre o spălare continuă. Sângele lui Isus Cristos nu-și pierde niciodată puterea!

Ilustrație - C. H. Spurgeon traversa drumul într-o zi. Și deodată s-a oprit! Unul dintre diaconii săi ajunsese pe cealaltă parte a drumului. Iar C. H. Spurgeon s-a oprit chiar în mijlocul drumului și, în timp ce se oprea, părea că și-a aplecat capul și că se pregătea să se roage. Și unul dintre diaconii săi i-a spus, cel care stătea pe cealaltă parte a drumului. A spus: „Domnule Spurgeon, ați fi putut fi secerat de o mașină, ce faceți?” El a spus: „Părea că vă rugați.” El a spus: „Mă rugam!” Diaconul a spus: „Ar fi putut fi atât de important încât să vă opriți în mijlocul drumului? Nu puteați să așteptați până când ați ajuns pe partea cealaltă?” Spurgeon a spus, „Că era important! A fost un nor care s-a interpus între mine și Dumnezeu! Și am vrut să-l îndepărtez înainte de a ajunge pe partea cealaltă.”

Prețuiești și tu așa de mult părtășia cu tatăl?

Ce Trebuie Să Fac Pentru a Fi Salvat?

           

În Faptele 16:30, această întrebare a fost pusă de un bărbat care credea că viața lui a fost în pericol. Aceasta este cea mai serioasă întrebare a vieții care are nevoie de răspunsul corect. Care este răspunsul corect? Este:

Să fie o persoană bună? NU!

Să fie un membru al unei Bisericii? NU!

Să fie botezat cu apă? NU!

Să fie binecuvântat de un preot? NU!

Primește Cina Domnului? NU!

Să dea săracilor? NU!

Pot să mă salvez prin puterea mea? NU! NU! NU!

NICIUNUL DIN ACESTE RĂSPUNSURI ESTE CORECT!!

            Răspunsul corect se găsește în Faptele 16:31 - Iar ei au spus: Crede în Domnul Isus Cristos și vei fi salvat tu și casa ta.

Vede Nevoia Ta de Salvare!

            Orice persoană care se naște pe acest pământ este un păcătos condamnat la moarte și se află sub mânia lui Dumnezeu.

            Ioan 3:18 - Cine crede în el, nu este condamnat; dar cine nu crede este deja condamnat, pentru că nu a crezut în numele singurului Fiu născut al lui Dumnezeu.

            Noi toți suntem păcătoși și avem nevoie să fim salvat de la mânia lui Dumnezeu! Trebuie să credem că suntem în pericolul iadului și că trebuie să fim salvați. Acest bărbat știa că are probleme și are nevoie imediat de ajutor.

Vede Singurul Salvator!

            Pavel îl arată pe acest om singura calea Salvării: Domnul Isus Cristos! Nimeni și nimic altceva nu te poate salva de condamnarea păcatului.

            1 Timotei 2:3-6 - Fiindcă acest lucru este bun și bine primit înaintea lui Dumnezeu, Salvatorul nostru; Care dorește ca toți oamenii să fie salvați și să vină la cunoașterea adevărului. Fiindcă este un singur Dumnezeu și un singur mijlocitor între Dumnezeu și oameni, omul Cristos Isus, Care s-a dat pe sine însuși răscumpărare pentru toți, ca să fie mărturisit la timpul cuvenit.

            Isus Cristos a murit pentru păcatele tale, el a plătit prețul pentru tine pentru a obține iertarea. Salvarea Lui este un dar gratuit.

            Efeseni 2:8-9 - Fiindcă prin har sunteți salvați, prin credință; și aceasta nu din voi înșivă, ci este darul lui Dumnezeu; Nu prin fapte, ca să nu se fălească nimeni.

            Trebuie să crezi că Isus este singura cale pentru salvare! A crede înseamnă a avea încredere deplină în altcineva decât tine.

Vorbește cu Salvatorul! Acum!

            Acest om nu a așteptat. El nu a avut îndoială despre adevărul. El a crezut adevărul cuvântului lui Dumnezeu și l-a primit pe Domnul Isus Cristos ca Salvatorul lui. Trebuie să-L chemi pe Isus pentru a fi salvat.

            Romani 10:13 - Fiindcă oricine va chema numele Domnului va fi salvat.

            Credința începe în inimă, apoi se exprimă cu gura ta.

            Romani 10:9-10 - Că, dacă vei mărturisi cu gura ta pe Domnul Isus și vei crede în inima ta că Dumnezeu l-a înviat dintre morți, vei fi salvat. Căci cu inima omul crede pentru dreptate; și cu gura mărturisirea este făcută pentru salvare.

            Trebuie să vii la el! Trebuie să chemi numele lui Isus!

            Evrei 7:25 - De aceea și este în stare să îi salveze până la capăt pe cei ce vin la Dumnezeu prin el, văzând că el trăiește întotdeauna pentru a mijloci pentru ei.

DESCHIDE-ȚI OCHII! DESCHIDE-ȚI INIMA!

DESCHIDE-ȚI GURA și ROAGĂ-TE!

            Dragă Tată Ceresc, înțeleg nevoia mea de salvare. Știu că sunt un păcătos și cred că numai Domnul Isus Cristos îmi poate salva sufletul de condamnarea iadului. Cred că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu care a venit și a murit pentru păcatele mele și a înviat pentru salvarea mea. Eu am încredere doar în Isus Cristos ca Salvatorul meu. Te rog, Isuse, iartă-mă de păcatele mele, salvează-mi sufletul acum! Știu că voi merge în cer când voi muri pentru că Isus este Salvatorul meu! În numele Domnului Isus Cristos mă rog, Amin!